Care este vârsta cea mai potrivită pentru a duce copilul în colectivitate ? Este mai bine să meargă la grădiniţă sau să stea cu cineva acasă? Ce e de făcut dacă cel mic plânge când e lăsat dimineaţa la grădiniţă?
Haideți să vedem în primul rând de ce e bună grădiniţa?! Copilul îşi petrece aici câteva ore pe zi împreună cu alţi copii și adulţi. El trebuie să se relaţioneze cu ei, să-i asculte şi să se facă ascultat, să ceară ce are nevoie şi să refuze ce nu-i place, să mănânce, să meargă la baie, să participe la jocuri, să cânte, să deseneze etc. Toate acestea îi sunt necesare pentru ca micuțul să îşi dezvolte limbajul, atenţia, răbdarea, să îşi facă prieteni, să devină sociabil. În plus, el trebuie să înveţe să dea, să ceară, să împrumute, să intre în competiţie: se bucură când câstigă, se necăjeşte când pierde. Gândiţi-vă ce greu de realizat ar fi toate acestea dacă ar sta acasă cu un singur adult şi s-ar juca ocazional cu alţi copii.
|
Oricâte dezavantaje ar avea grădiniţa - din categoria celor “dacă plânge în fiecare zi?!”; “copilul mănâncă mai bine acasă”; “e mai bine îngrijit acasă”; “dacă păţeşte ceva la grădiniţă?”; “dacă se bate cu alţi copii?”; “dacă educatoarea îl ceartă?” - avantajele sunt mult mai multe pentru că timpul petrecut în colectivitate îl pregăteşte pentru a se descurca mai târziu în viață. E adevărat însă că procesul de acomodare este influențat și de mediul din grădiniță. Oricum, cu cât acesta are loc mai devreme, cu atât mai bine! Grădiniţele particulare primesc copii de la 2 ani dacă ei sunt destul de dezvoltaţi pentru această vârstă: merg bine, mănâncă aproape singuri sau cu puţin ajutor, sunt curioşi sau interesaţi de activităţile din grădiniţă chiar dacă sunt peste nivelul lor etc. |
|
Mai devreme sau mai târziu va trebui să vă luați inima în dinți și iată că aţi ajuns cu copilul la grădiniţă! Aici începe plânsul! Cine plânge mai tare: mama sau copilul? Copilul plânge pentru că este într-un loc necunoscut, cu oameni necunoscuţi, pentru că nu vrea ca mama să plece şi să-l lase acolo, pentru că-i e teamă că părinţii nu vor mai veni să-l ia acasă. El nu șie dacă şi când se va întoarce mamasau tata, pentru că nu i-a explicat nimeni de ce merge într-un loc străin, ce va face acolo sau cât timp va trebui să stea în fiecare zi. Mama “plânge” pentru că nu e hotărâtă să facă acest pas, consideră copilul “prea mic”, plânsul lui o întristează, nu-l înţelege ca pe o întrebare și o cerere de a primi mai multe explicaţii ci ca pe o suferinţă mai mare decât este de fapt.
Copilul a prins atunci momentul propice: îşi dă seama că dacă plânge mult şi tare, părinții nu-l vor mai lăsa la grădiniţă şi micul dezastru a început. Nehotărârea părinților de a lăsa copilul plângând sau a-l lua înapoi acasă a provocat problema. Copilul învață repede cum să profite de ea și iată-ne în fața unei situații greu de rezolvat! De fapt lucrurile nu stau chiar așa rău; ele sunt atât de dificile doar prin prisma percepției noastre și a lipsei de experiență într-o astfel de situație.
Timpul de adaptare al unui copil este în jur de 2 săptămâni, până se lămureşte cum stau lucrurile, cunoaşte educatoarea și câțiva copii, “învaţă” ora la care părinţii vin să-l ia acasă. Dacă în aceste 2 -3 săptămâni cedați, bătalia e aproape pierdută pentru că încercările ulterioare de a duce copilul la grădiniţă (aceeaşi sau la alta, nu contează) vor fi în mare parte eşuate. Copilul a învăţat reţeta şi o va aplica fără greş de fiecare dată.
Cum ne dăm totuşi seama dacă e vorba de o inadaptare adevărată? Dacă după aproximativ 2 săptămâni - 1 lună, copilul nu se joacă la grădiniţă, nu mănâncă, nu povesteşte nimic despre ceilalţi copii, apar manifestări somatice sau psihice (refuz alimentar, tulburări de somn, coşmaruri, mutism sau alte tulburări de vorbire, schimbarea radicală a comportamentului în familie, îndepărtarea de părinţi, nu se mai joacă, nu se mai bucură ca înainte etc) atunci vă confruntați cu o problemă adevărată. În acest caz lucrurile se compliă dar din fericire aceasta se întâmplă destul de rar.
Vom vorbi în curând de factorii care influențează pozitiv acomodarea copilului la grădiniță și ce puteți face ca părinți pentru a ușura acest proces pentru copii și pentru voi înșivă.
Tags: acomodarea la gradinita, gradinita peter pan, gradinita peter pan zalau, gradinita privata zalau, peter pan zalau, siguranta la gradinita
